Ziua în care Carol al II-lea pune total capăt democraţiei în România

La 10 februarie 1938 are loc lovitura de stat prin care Carol al II-lea l-a demis pe Octavian Goga de la preşedinţia Consiliului de miniştri şi a constituit un guvern în frunte cu patriarhul Miron Cristea.

Constituţia din 1923 a fost suspendată şi a fost elaborată o nouă lege fundamentală care a fost promulgată pe 27 februarie 1938 şi care îi conferea regelui largi prerogative executive şi legislative. În acest fel, monarhia îşi asigura o poziţie dominantă în sistemul politic al ţării, iar instituţiile statului erau subordonate lui Carol al II-lea.

• Apostolul Sfântul Pavel, autorul unora dintre cele mai vechi scrisori creștine
• Povestea primei mari REGINE a României

Pe 31 martie 1938 a survenit lovitura decisivă aplicată de Carol formaţiunilor politice. Este publicat decretul-lege de dizolvare a asociaţiilor, grupărilor şi partidelor politice.

La articolul I se preciza că: „toate asociaţiunile, grupările sau partidele actualmente în fiinţă şi care s-au constituit în vederea propagării ideilor politice sau realizării lor, sunt şi rămân dizolvate”. Decretul venea în întâmpinarea intenţiilor regimului. Prin desfiinţarea regimului partidelor politice, democraţia românească a fost pusă în faţa unui fapt împlinit. Regimul autoritar al regelui Carol al II-lea lua naştere. Consecinţa desfiinţării regimului pluripartidist a constat în apartiţia partidului unic, numit Frontul Renaşterii Naţionale, care a umplut „vidul de putere” creat în urma dispariţiei, dizolvării, partidelor politice.

Pe data de 1 aprilie, a apărut în ziarul Universul, expunerea de motive a guvernului referitoare la decretul de dizolvare a partidelor politice. Patriarhul României, Miron Cristea, Preşedinte al Consiliului de Miniştrii, în expunerea de motive a guvernului, motiva actul desfiinţării pluralismului politic, a democraţiei prin faptul că: „vechiul regim reprezentativ consta în recrutarea membrilor parlamentului prin scrutin pe listă şi calcul al sufragiilor întrunite de partide pe ţară şi de responsabilitatea guvernelor faţă de Adunările Legiuitoare. […] Acest regim a făcut necesară, odinioară, constituirea şi funcţionarea partidelor politice. Ele au existat în fapt şi în drept până astăzi. […] Constituţia de la 27 februarie a introdus alegerea membrilor Camerelor prin scrutin uninominal şi reprezentarea pe profesiuni, iar guvernul are responsabilitate numai faţă de Rege”.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile zilei de 31 martie:

1437 – A izbucnit la Bobâlna, în Transilvania, o răscoala ţărănească ce va fi înfrântă în 1438.

1476 – Papa Sixtus IV îi scrie lui Ştefan cel Mare, lăudîndu-i vitejia care „a adus atâta strălucire numelui tău, că eşti în gura tuturor şi lăudat cu deosebire de toţi în unire de simţiri”.

1596 – S-a născut Rene Descartes (d.1650), filosof şi matematician francez, care, prin instituirea sistemului de coordonate carteziene, a pus bazele geometriei moderne.

1732 – S-a născut Joseph Haydn (d. 1809), compozitor clasic austriac, considerat părintele simfoniei şi părintele cvartetului cu coarde.

1727 – A încetat din viaţă Isaac Newton, fizician, astronom, matematician, autorul teoriilor care stau la baza mecanicii. Cea mai importantă descoperire a sa, “legea atracţiei universale”, a fost formulată în 1687 (n. 4 ian 1642).

1854 – Semnarea tratatului de la Kanagawa de către SUA şi Japonia, prin care imperiul nipon este obligat să deschidă comerţului porturile Shimoda şi Hakodate, semnifică sfîrşitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul sec. XVII.

1855 – A încetat din viaţă Charlotte Bronte (n. 1816), una din surorile Bronte, cunoscută prin romanul ”Jane Eyre” (1847).

1885 – Marea Britanie îşi impune protectoratul asupra Bechualandului, dependenţă care se va încheia cu proclamarea independenţei în 1966 sub numele de Botswana.

1889 – Inaugurarea Turnului Eiffel, construit din 7000 t oţel între 1887-1889 de inginerul francez Gustav Eiffel (1832-1923), ce va deveni cu înălţimea sa de 300 m un simbol al capitalei Franţei.

1891 – S-a născut Ion Pillat (1945), poet şi membru corespondent al Academiei.

1914 – S-a născut Octavio Paz (d.1998), diplomat, traducător şi scriitor mexican, laureat al Premiului Cervantes în 1981 şi al Premiului Nobel pentru Literatură în 1990.

1917 – Intră în vigoare pentru prima dată ora de vară în SUA.

1917 – A încetat din viaţă Emil von Behring, medic german laureat al primului Premiul Nobel pentru medicină în 1901, ce i-a fost acordat pentru descoperirea serului pentru tratarea difteriei.

1917 – SUA intră în posesia Insulelor Virgine din Marea Caraibelor, după ce au achitat în ianuarie Danemarcei suma de 25 de milioane dolari, pentru a preveni transformarea lor într-o bază de submarine a Germaniei.

1933 – S-a născut Nichita Stănescu (d.1983 ), poet al generaţiei ’60 şi academician postmortem.1966 – Lansarea navei spaţiale sovietice fără echipaj uman Luna 10, primul vehicul spaţial care intră pe orbita satelitului natural al Terrei.

1980 – A încetat din viaţă Jesse Owens, atlet american de culoare, cvadruplu campion olimpic de alergări în ediţia desfăşurată la Berlin în 1936, în epoca nazistă.

1986 – Un Boeing 727 al companiei Mexicana izbucneşte în flăcări în zbor şi se prăbuşeşte la în apropiere de Mexico City, provocînd moartea a 166 persoane.

1993 – Actorul Brandon Lee, fiul celebrului actor şi maestru de arte marţiale Bruce Lee, este împuşcat mortal accidental în timpul turnării filmului Crow.

1994 – Revista ştiinţifică britanică Nature (apărută în 1869) anunţă descoperirea în Etiopia a primului craniu întreg de Australopithecus afarensis.

1996 – Circa cinci mii de catolici din cadrul Arhidiocezei Bucureşti au participat la o amplă procesiune religioasă, care a reluat o tradiţie catolică întreruptă, în 1948, de regimul comunist.

1997 – A încetat din viaţă poetul Gheorghe Tomozei, la vîrsta de 61 de ani.

2009 – A încetat din viaţă actriţa Marga Barbu („Haiducii”, „Mărgelatu”) (n. 24 februarie 1929).